Pe Julee Cruise o ştie toată lumea. Dar poate numele i-l vedeţi pentru prima oară. V-aţi lămuri dacă aş spune “Twin Peaks” ? Albumul acesta este o mostră de dream pop, în spatele căreia se află Angelo Badalamenti – compozitorul, producătorul şamd. Luate separat, unele piese sunt superbe (Falling, Into the Night, The Nightingale, The World Spins), însă albumul ca întreg cade într-o monotonie de cântec de leagăn. Poate acesta-i e şi scopul. Cum altfel poţi ajunge la vise? Totuşi, cred că e mult mai interesant să asculţi albumul cu gândul la Twin Peaks. “Darkness” e un laitmotiv, atât al filmului, cât şi al creaţiei lui Badalamenti. Dar de ce am asculta albumul acesta mai mult decât cel cu coloana sonoră a filmului? Răspunsul meu ar fi: pentru că aici avem vocea lui Julee Cruise. Pe tot albumul. O voce plăpândă, tânguitoare, înceţoşată, care până la urmă te-ar putea trezi singur într-o pădure, cântându-ţi duios neputinţa. Ascultaţi-l singuri.
Levantul
